Dupa cum am promis, astazi continuam serialul dedicat orgasmului Evelor si abordam o tema foarte des intalnita: anorgasmia – lipsa totala sau partiala a orgasmului la femei.

Multe reprezentate ale sexului feminin se confrunta cu anorgasmia, unele dintre ele spunand chiar ca nu au avut niciodata orgasm. Isi iubesc foarte mult partenerii, dar dragostea, in astfel de situatii, nu este de ajuns.

Orgasmul Evelor, spre deosebire de cel al barbatilor, nu este o componenta necesara intr-un raport sexual, o conditie obligatorie cand vine vorba despre conceperea unui copil. Femeile care nu au orgasm pot naste copii foarte sanatosi, la fel cum o fac si cele care au orgasm.

Multe persoane considera ca o femeie care nu atinge orgasmul este frigida sau are o atitudine indiferenta in ceea ce priveste actul sexual. Insa anorgasmia este o dereglare mai frecventa decat frigiditatea (vom aborda acest subiect intr-un material urmator).

Femeia cu anorgasmie traieste cu intensitate maxima actul sexual, isi doreste cu ardoare sa faca sex, dar se confrunta cu incapacitatea de a ajunge la orgasm, chiar daca stimularea sexuala este una excelenta. Ea acumuleaza o energie nervoasa foarte puternica, dar nu atinge relaxarea necesara.

Daca nu ai avut orgasm ultima oara cand ai facut amor cu iubitul tau, asta nu inseamna ca suferi de anorgasmie. O femeie se confrunta cu aceasta problema a anorgasmiei in cazul in care are orgasm atat de rar, incat se simte nesatisfacuta, lucru care o face sa fie foarte ingrijorata de viata sa sexuala.

Iata ce ne spune psihoterapeutul nostru, Lena Rusti: “De cele mai multe ori, anorgasmia are o cauza psihologica. Femeia, care fiziologic este sanatoasa, are dorinta sexuala si se implica intr-un act sexual consimtit, dar isi refuza orgasmul, poate avea diferite tipuri de retineri”.

O femeie care are o viata sexuala normala si satisfacatoare, dintr-o data poate sa ajunga in stadiul in care sa nu mai atinga orgasmul. Sau, invers: daca sufera de anargasmie poate atinge, dintr-o data, orgasmul. Poate schimbarile din viata sa (reprize de relaxare mai multe, o noua dragoste care o scoate din rutina, o imbunatatire hormonala) o fac sa atinga din nou orgasmul.

Noi, femeile, functionam in mod diferit, in comparatie cu iubitii nostri, mai ales cand ne referim la orgasm. Nu avem nevoie doar de sarutarile lor apasate, de mangaierile pline de dragoste sau de jocurile erotice, ci de mai multi stimuli pentru creier. Trebuie sa existe o conexiune foarte buna intre mai multi factori: starea psihica, atitudinea fata de partener, de propria sexualitate, imprejurarile in care se desfasoara actul sexual si multe altele.
Este mai mult decat placut sa faci dragoste intr-un pat cu lenjerie de matase, cu lumanari parfumate si muzica lenta. Si fizic, si psihic, poti  intra intr-o anumita stare, propice pentru stimularea pasiunii. Pentru multe femei, dragostea este cel mai bun afrodiziac, fiind o componenta esentiala in atingerea orgasmului.

Cea mai raspandita forma de anorgasmie este cea de situatie, atunci cand o femeie nu poate atinge orgasmul in anumite circumstante, fie ca este vorba de partener, de un anumit tip de preludiu sau de o anumita forma de stimulare. Cauze? Oboseala psihica si fizica, stresul, lipsa unui climat afectiv bun, lipsa de incredere si a sigurantei, un preludiu prea scurt, sentimentul de presiune din partea iubitului atunci cand femeia nu isi doreste o partida de amor sau alte probleme sexuale care tin de partener.

Un exemplu tipic de anorgasmie situationala este cea coitala – femeia nu atinge orgasmul in timpul actului sexual, dar are orgasm atunci cand foloseste jucarii sexuale sau cand i se face sex oral.

 Din fericire, desi statisticile arata ca peste 30% din barbati sufera de afectiuni sexuale, totusi acestea sunt vindecabile, insa va trebui sa recurga la o terapie cu un medic de specialitate sau sa discute toate inconvenientele cu partenera, astfel incat sa fie intelesi si sa poata trece impreuna peste problemele sexuale.

 Care sunt cauzele care pot duce la disfunctii sexuale?

 In general cauzele ce stau la baza disfunctiilor sexuale sunt fie psihologice, fie fiziologice.

 Cauze psihologice: se refera la raspunsul psihologic al vietii si experientei sexuale, astfel ca pot sa apara tulburari in cazul depresiilor, in problemele de cuplu sau in casnicie, datorita oboselii sau esecurilor relationale anterioare, datorita frustrarilor si dorintei de performanta sexuala, datorita emotiilor prea puernice etc.

 Printre cauzele fiziologice cele mai numeroase sunt legate de o afectiune sau de anumite medicamente, insa si alcoolul sau tigarile predipun barbatii la disfunctii sexuale. Dintre cele mai cunoscute boli cu rasunet asupra vietii sexuale sunt cele cardio-vasculare, diabetul, tulburarile neurologice, dezechilibrele hormonale, probleme ale ficatului sau ale rinichilor etc. Abuzul de medicamente si unele sedative au de asemenea efecte negative asupra vietii sexuale.

Care sunt disfunctiile sexuale masculine?

 Acestea sunt legate de libidoul scazut, de erectie sau de ejaculare in cea mai mare parte a cazurilor.  

 Disfunctia erectila (impotenta)

Cauzele durerilor in timpul actului sexual:

1. Defloratia – dereglarea integritatii himenului la primul contact sexual. Uneori himenul este destul de ingrosat si bogat inervat, ceea ce cauzeaza senzatii dolore mai exprimate, insa de cele mai multe ori acesta este elastic, extensibil si penetrarea nu se produce cu leziuni si dureri violente, uneori chiar poate sa lipsească sangerarea. Principala cauza a defloratiei dureroase este frica. Ea face ca toti muschii sa se incordeze, mai ales muschii din zona genitala. Frica poate fi depasita daca exista increderea in primul barbat din viata, daca veti fi sigura ca sunteti protejata de infectii si sarcina nedorita. La fel va ajuta o atmosfera relaxanta, un preludiu ce va face placere inca dinainte de contactul sexual propriu-zis si, bineinteles, dragostea. La femeile care si-au trait prima experienta sexuala din dragoste (si nu din curiozitate sau pentru ca “a venit timpul”) totul se produce tandru si nedureros. Se recomanda ca la primul contact sexual sa se foloseasca prezervativul – microorganismele straine (normale pentru barbat) pot produce reactii inflamatorii (vaginite, cistite) – la femei dupa defloratie.

2. Vaginismul – este spasmul inconstient al muschilor vaginului cu imposibilitatea producerii actului sexual. Aceasta durere apare nu din cauza penetrarii (care este imposibila), dar din cauza muschilor vaginali contractati. Aceeasi situatie se produce si in timpul examenului ginecologic. Cauza vaginismului este de domeniu psihologic – cel mai frecvent trauma psihica in urma primei experiente sexuale nereusite sau a violului. Tratamentul vaginismului este un proces delicat, indelungat, coordonat de un psihoterapeut sau sexopatolog, alaturi de un partener intelegator.

3. Himenul integru.
Daca din punct de vedere anatomic himenul ramane intact chiar dupa mai multe contacte sexuale (nu se lezează, doar se extinde) poate sa apara o durere neplacuta la inceputul fiecarui act sexual – disconfort in zona intrarii in vagin. Sunt femei al caror himen se rupe doar la prima nastere. Problema se rezolva prin asigurarea unui preludiu tandru de catre partener si a unei cantitati suficiente de lubrifiant.

4. Inflamaţia.
Dacă durerea si/sau alte senzatii neplacute (arsura, prurit, uscaciune) apar in procesul actului sexual sau imediat dupa el, cauza este cel mai probabil procesul inflamator. Inflamatia nu este neaparat cauzata de vre-o infectie sexual transmisibila, de aceea invinuirea partenerului nu va fi intemeiata. In cele mai dese cazuri agentii patogeni sunt ciupercile, stafilococii, Esherihia coli si alte microorganisme prezente in mod normal pe piele, in cavitatea bucala, in intestin, care nimerind in vagin provoaca inflamatii atunci cand fortele de protectie a organismului sunt compromise (raceala, imunosupresie, graviditate, menstruatie etc). Apelarea la specialist pentru investigatii de laborator si tratament este indispensabila. Tratamentul se va efectua la ambii parteneri pentru a evita reinfectia. Pentru perioada tratamentului contactele sexuale se vor limita sau se va folosi prezervativul.

5. Consecinţele proceselor inflamatorii (aderenţe în bazinul mic).
Daca periodic aveti dureri in partea de jos a abdomenului (de exemplu la supraracire), unele dereglari de scaun (constipatii, diaree, colici), ati suportat interventii chirurgicale abdominale, procese inflamatorii ale organelor bazinului mic, atunci posibil ca sa se fi dezvoltat un proces aderential care poate fi cauza durerilor in timpul actului sexual. Aceasta durere este situata “in interior” si depinde de pozitia si “intensitatea” actului sexual. In asa situatii este nevoie de un tratament complex al procesului inflamator, la fel va ajuta alegerea pozitiilor comode in care nu apar aceste senzatii dolore.

5. Traume, rupturi si suturi dupa nasteri si operatii.
Uneori durerile cauzate de acesti factori pot fi inlăturate prin corectie chirurgicala. Paralel se vor folosi lubrifianti, exercitii pentru muschii planseului pelvin, selectarea individuala a pozitiilor.

6. Endometrioza.
Aceasta patologie se manifesta prin eliminari neinsemnate cu sange maroniu inainte si/sau dupa menstruatii, aparitia sau accentuarea durerii inainte si in timpul menstruatiei. La fel apare durerea in timpul actului sexual, uneori chiar la defecatie. Durerile se percep “in interior”, devin insuportabile si fac imposibila viata sexuala in perioada mentionata a ciclului. Endometrioza necesita tratament complex – medicamentos si chirurgical, in dependenta de localizare si gradul de raspandire.

7. Staza venoasa de orice origine.
Poate fi cauzata de multipli factori – afectiuni genitale si extragenitale, boala varicoasa, uneori de abstinenta sexuala indelungata. La actul sexual apare durerea in regiunea peretilor vaginali edemati. Aceasta durere poate fi depasita prin tratamentul starilor care provoaca staza venoasa, uneori ajuta fizioterapia si masajul ginecologic.

8. Neuralgia nervilor pelvieni.
Durerea pe traiectul peretilor vaginului care se accentueaza la atingere (act sexual, examen ginecologic) are caracter acut, uneori “strapungator”, cu iradiere in picior. Cauza este inflamatia nervilor locali aparuta in rezultatul supraracirii, infectiei, stresului. Ca orice neuralgie se trateaza cu preparate antiinflamatorii, analgetice, se aplica cu succes fizioterapia.

9. Secret vaginal insuficient.
Poate cauza uscaciune si durere din cauza insuficientei lubrifiantului natural. Cauzele pot fi neurogene (nedorinta de a avea contact sexual, frica de graviditate, atmosfera necorespunzătoare), chirurgicale (inlaturarea glandei bartoline sau a colului uterin), hormonale (perioada postpartum, administrarea de contraceptive, climacteriul). In perioada climacterica cu succes se foloseste terapia hormonala de substitutie. In toate celelalte situatii se vor folosi lubrifianti artificiali (preferabil procurate din farmacii).

Durerea intotdeauna este un semnal despre o problema psihologica sau fizica (nu neaparat despre o afectiune grava). Astfel organismul semnalizeaza ca necesita atentie din partea voastra. Nu ezitati sa apelati la ajutorul medicului atunci cand este cazul. Numai asa viata (inclusiv cea sexuala) va fi traită din plin si cu placere. Fiti sanatoase!

Medicii numesc problemele de natura sexuala disfunctii sexuale. Acestea pot fi intalnite atat la barbati, cat si la femei. Femeile prezinta 4 tipuri de disfunctii sexuale:

Cauze

Multe aspecte pot dauna vietii sexuale, printre care se numara:
- diverse medicamente
- boli organice (ca diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala)
- consumul de bauturi alcoolice
- infectiile vaginale
- depresia
- o relatie de cuplu nefericita sau violenta (in acel moment sau in trecut)
Dorinta sexuala mai scazuta poate aparea in timpul sarcinii, imediat dupa nastere sau in timpul alaptarii. Dupa menopauza, multe femei au o dorinta sexuala diminuata, prezinta uscaciune vaginala sau au dureri in timpul actului sexual.
Stresul vietii de zi cu zi poate afecta viata sexuala. O slujba obositoare sau ingrijirea unor copii mici poate scadea libidoul. Exista si posibilitatea plictiselii de rutina sexuala.

Diagnostic

Pana la 70% din cupluri au probleme de natura sexuala la un moment dat. Majoritatea femeilor au, la un moment dat, senzatia ca raporturile sexuale nu le satisfac. Aceasta nu inseamna ca e vorba de o disfunctie sexuala.
Daca nu exista dorinta de a face sex sau raporturile sexuale nu sunt nicodata satisfacatoare, atunci poate fi vorba de o disfunctie sexuala. Cea mai in masura sa decida daca exista o problema sexuala este chiar persoana in cauza. Este importanta discutarea acestor preocupari cu medicul. Aceste discutii sunt totdeauna confidentiale!

Tratament Saturi utile

Daca lipsa dorintei este problema, se poate incerca schimbarea rutinei. Se poate incerca sexul la ore diferite sau incercarea unor pozitii noi.
Problemele de excitare pot fi rezolvate daca se folosesc lubrifiante pentru uscaciunea vaginala. Daca menopauza s-a instalat, se poate discuta cu medicul despre folosirea suplimentelor estrogenice sau folosirea unei creme cu estrogeni.
Daca exista probleme in atingerea orgasmului, masturbarea poate fi recomandata. Stimularea cu un vibrator inainte de a face sex cu partenerul poate fi de ajutor. Sunt cazuri in care e nevoie de o stimulare de pana la o ora inainte de a face sex. Multe femei nu au orgasm in timpul actului sexual. Daca se doreste obtinerea unui orgasm, se poate incerca impreuna cu partenerul stimularea delicata a clitorisului.
In cazul durerilor in timpul actului sexual, poate fi de ajutor incercarea de pozitii noi. Cand femeia se afla deasupra partenerului sexual, aceasta are mai mult control asupra penetrarii si miscarii. Golirea vezicii urinare, folosirea unor creme sau o baie calda inainte de actul sexual pot fi de ajutor. Daca durerea este simtita in continuare, trebuie consultat un medic. Daca aveti un vagin stramt, puteti incerca folosirea unui tampon pentru ajuta la relaxarea vaginului. Medicul specialist poate da mai multe informatii in acest sens.

Tratament medicamentos

Daca ati ajuns la menopauza sau daca aveti uterul si/sau ovarele extirpate chirurgical, administrarea de estrogen poate ajuta. Terapia estrogenica poate fi o solutie.
Nu s-au intreprins prea multe studii asupra efectelor testosteronului sau Viagrei asupra femeilor, astfel incat medicii nu se pot pronunta asupra eficacitatii lor. Atat testosteronul, cat si Viagra, pot avea efecte secundare serioase, astfel ca utilizarea lor probabil ca nu merita riscul.

Terapii alternative

Este foarte important sa stim cat mai multe despre propriul corp si cum functioneaza acesta. Intrebati-va medicul despre cum pot afecta viata sexuala diferite medicamente, maladii, operatii, varsta, sarcina sau menopauza.
Incercati sa va focalizati asupra senzatiilor, rugandu-va partenerul sa va faca masaj, iar dumneavoastra comentati ce va place si dati indicatii (de exemplu mai repede, mai incet etc). Fanteziile sexuale va pot intensifica dorinta. Incordarea si apoi relaxarea muschilor vaginului va poate creste excitatia. Incercati si alte activitati sexuale in afara actului sexual, cum ar fi masajul, sexul oral sau masturbarea.

Discutia cu partenerul

Vorbiti cu partenerul dumneavoastra despre ce va place si va displace fiecaruia sau despre ce ati dori sa incercati. Cereti ajutorul partenerului dumneavoastra. Amintiti-va ca partenerul dumneavoastra poate sa nu vrea sa incerce ceea ce va doriti dumneavoastra sau ca dumneavoastra nu va doriti ceea ce isi doreste partenerul dumneavoastra sa incerce. Ar trebui sa va respectati placerile si neplacerile fiecaruia. Aceasta va va ajuta sa aveti o relatie sexuala satisfacatoare cu partenerul dumneavoastra. Daca nu puteti vorbi cu partenerul, medicul sau consilierul dumneavoastra va pot ajuta.
Daca simtiti ca partenerul dumneavoastra abuzeaza de dumneavoastra, comunicati acest lucru medicului.
Medicul poate da idei despre cum sa va tratati problemele sexuale sau va poate trimite la un sexolog sau la un consilier in cazul in care este nevoie.

Ejacularea precoce este cea mai frecventa disfunctie sexuala a barbatilor, aceasta afectand cel putin 1 din 5 barbati cu varsta cuprinsa intre 18 si 59 de ani. Problema consta in faptul ca barbatul, in timpul contactului sexual, ejaculeaza, in mod regulat, mai repede decat isi doreste partenera.

 Barbatul nu resimte senzatiile preorgasmice deoarece excitatia sexuala, care se intensifica prea curand, provoaca imediat reflexul ejaculatoriu. De retinut faptul ca ejacularea precoce nu reprezinta o problema decat in cazul in care ea apare cu regularitate, la majoritatea contactelor sexuale, cat si in cazul masturbarii.

Din punct de vedere medical, exista doua categorii de ejaculare precoce:

ejacularea precoce primara, cand barbatul isi cunoaste problema, aceasta fiind prezenta si nemodificata pe toata perioada activitatii sale sexuale.

ejacularea precoce secundara, cand aceasta tulburare apare dupa o perioada in care viata sexuala a decurs normal.
Cauzele acestei tulburari sunt multiple, acestea putand sa fie de natura psihologica: viata sexuala inceputa prea devreme, educatia stricta in privinta sexualitatii (in familiile in care sexul este ceva murdar) ceea ce dezvolta un sentiment de vinovatie, dorinta de a termina repede raportul sexual pentru a ajunge la orgasm, obsesia atingerii performantei etc; sau de natura biologica, iar aici vinovatii sunt hormonii sexuali (carenta de testosteron) si, implicit, activitatea glandelor sexuale, infectiile prostatei sau ale vezicii urinare, leziuni ale maduvei spinarii, scleroza in placi etc.
Declansarea acestei tulburari implica mai multi factori:
1. Impotenta – este posibil ca la inceputul instalarii impotentei sa apara ejacularea precoce. Cand simte ca nu-si mai poate mentine erectia, barbatul va grabi actul sexual pentru a-l finaliza inaintea pierderii starii de eractie a penisului.
2. Stresul – limiteaza capacitatea barbatului de a se concentra asupra obtinerii unui act sexual normal
3. Problemele de sanatate – determina instalarea unei stari de neliniste legate de nocivitatea actului sexual in ceea ce priveste o anumita afectiune pe care barbatul o detine.
4. Administrarea medicamentelor pe termen indelungat – poate afecta sexualitatea prin ejaculari precoce.

Ejacularea precoce este o tulburare ce poate periclita relatia de cuplu, insa poate sa apara si ca urmare a unor conflice in cuplu. De asemenea, ejacularea precoce poate influenta in mod negativ feritilitatea.

Tratamenul pentru ejaculare precoce consta in combinarea mai multor optiuni terapeutice: terapia sexuala, terapia medicamentoasa si psihoterapia.

Terapia sexuala – o metoda simpla este reprezentata de masturbarea cu o ora sau doua inainte de raportul sexual care, astfel, va putea fi prelungit prin intarzierea ejacularii. De asemenea, medicul poate instrui partenerii in legatura cu urmarea unei terapii care presupune repetarea unui ciclu de stimulare si estompare a excitatiei ce are ca scop evitarea ejacularii. Aceasta tehnica presupune ca partenera sa stranga la baza penisul aflat in erectie, mentinand presiunea timp de 5-6 secunde, iar apoi ii va da brusc drumul. Aceasta operatie ar trebui sa inlature senzatia de ejaculare. Prin aceasta tehnica, numita “squeeze” barbatul va reusi sa se stapaneasca, cu timpul partenerii putand sa abandoneze aceasta tahnica, atunci cand barbatul se simte stapan pe sine.

Terapia medicamentoasa – sunt recomandate antidepresivele: cele selective si cele triciclice. Medicamentele nu se administreaza zilnic, ci cu cateva ore inaintea contactului sexual. Daca nu se obtine efectul scontat prin administrareaunei mici doze inaintea actului sexual, medicul ar putea recomanda administrarea zilnica a medicamentului.
De asemenea, mai sunt folosite substantele anestezice locale, sub forma de creme sau unguente ce se aplica la nivelul penisului. Sensibilitatea peniana va fi astfel scazuta iar erectia intarziata. Aveti grija sa inlaturati excesul de crema pentru a nu produce si partenerei o scadere a sensibilitatii.

Psihoterapia – in cazul in care terapia sexuala sau cea medicamentoasa nu vor da rezultate, se va trece la psihoterapie, mergand pe principiul ca tulburarea isi are cauzele in anumite conflicte din interiorul cuplului. In unele cazuri ejacularea precoce nu apare ca urmare a unor conflicte in cuplu, ci ca urmare a unei slabe comunicari intre parteneri.

Sfat: evitati pozitiile sexuale care ofera o stimulare prea intensa a glandului, cum ar fi pozitia misionarului. Adoptati pozitii in care femeia detine controlul iar barbatul nu are o libertate de miscare prea mare (de ex: barbatul sta culcat iar femeia deasupra, sau barbatul sta asezat iar femeia sta pe el).

În societatea occidentală, dar în ultimul deceniu şi în a noastră, femeile sunt cu adevărat bombardate, de către media, cu diverse mesaje ce se referă la sexualitate.

Cu toate acestea, încă suntem, deseori, jenate să discutăm deschis despre propria sexualitate, în special despre grijile pe care ni le poate provoca uneori propria sexualitate. Iar problemele sexuale pot cauza efecte în lanţ, de la suprafaţă în profunzime, incluzând relaţiile cu partenerul, cu familia, cele de la locul de muncă şi întreaga noastră viaţă, în general. Totodată, trebuie să avem în vedere că toate activităţile şi interacţiunile din viaţa noastră ne pot afecta într-un fel sau altul sexualitatea. Media tinde a prezenta sexul ca fiind facil, bun, spontan, ca fiind, prin urmare, un factor aflat la îndemână care să ne asigure starea de bine. Dar, de fapt, lucrurile nu sunt atât de simple cum sunt tratate în aparenţă.
Dacă tu şi partenerul tău aveţi probleme legate de sex, să ştii, să ştiţi că nu sunteţi singurii în această situaţie. Studii recente revelă că aproape 40% dintre femeile de toate vârstele declară că au probleme sexuale. Însă nu multe dintre ele le admit, iar încă mai puţine vorbesc deschis despre ele.

Dar care sunt, pe scurt, problemele sexuale ale femeii? Este vorba despre o întreagă varietate de probleme sexuale pe care le trăiesc femeile, singure sau împreună cu partenerul. Termenul „sex” nu se limitează numai la raportul sexual, ci se referă la activităţi sexuale variate şi intime, precum cele legate de auto-stimulare sau de sexul oral. Problemele sexuale sunt în general definite ca fiind toate acele probleme care apar în cursul activităţii sexuale, incluzând: lipsa dispoziţiei pentru sex; dificultatea de a te excita (uneori vorbim doar despre „uscăciune” jos); dificultatea de a avea orgasm; durere în timpul raportului sexual sau durere resimţită în timpul altor activităţi sexuale… Multe dintre femei se află, din când în când, în situaţia de a se confrunta cu una sau mai multe dintre aceste probleme. Ele sunt percepute ca fiind mai grave atunci când devin persistente sau când afectează legătura femeii cu partenerul. Femeile sunt, mai mult sau mai puţin, îngrijorate de aceste stări de lucruri, dar cel mai adesea comunică şi cer ajutorul specialiştilor doar când se confruntă cu durerea fizică. Din păcate, uneori, nici atunci…

De unde, de ce toate aceste neplăceri? Problemele sexuale pot fi influenţate de o largă varietate de factori. În principal, sunt avute în vedere două componente, biologică şi psihologică, care, de regulă, au legătură între ele. Problemele biologice, de obicei, implică dezechilibre hormonale, infecţii sau maladii (precum diabetul sau scleroza multiplă) care pot duce la durere în timpul actului sexual sau la uscăciune excesivă. În ultima vreme se acordă o atenţie sporită problemelor ce sunt generate de anumite modificări hormonale. De exemplu, unele femei resimt schimbări ale vieţii sexuale după naştere sau în timpul menopauzei. De multe ori, în aceste situaţii, li se prescrie o medicaţie (unele antidepresive, de pildă). Şi ne îndreptăm, iată, deja, spre aspectele psihologice… Foarte variate, şi acestea. Pot fi luate în calcul, aici, o mulţime de conflicte generate de mesaje culturale contradictorii sau insuficient percepute şi valorizate referitoare, mai ales, la sexualitate; dar nu numai la ea. Importanţă maximă au mesaje pe care femeia le recepţionează în copilărie şi tinereţe, de la mamă, de la familie, de la anturaj, referitoare la perspectiva generală asupra sexului şi vieţii sexuale, asupra imaginii corporale, a rolului, puterii sale şi partenerului etc. Începând de la naştere, pe parcursul creşterii, al vieţii, fiecare fată, fiecare femeie descoperă şi îşi dezvoltă o „poveste” unică a sexului, influenţată de cultură, de familia de origine, de experienţele personale. Această poveste îi oferă înţelesuri, sensuri particulare sexualităţii sale. Iar cuplurile, atunci când se formează, trebuie să-şi negocieze aceste biografii sexuale, pentru a le da formă, apoi, într-o poveste sexuală a cuplului, prin comunicare, prin adoptarea unui stil anume, a unor activităţi sexuale anume, care să fie acceptate şi apreciate de ambii parteneri. Pe de altă parte, şi alte situaţii ce survin în viaţa femeii îşi pun amprentele asupra relaţiilor intime şi sexualităţii. Femeia poate fi îngrijorată pentru slujba ei, poate suporta anumite presiuni la locul de muncă şi în familie, i se poate întâmpla să nu urce pe scara profesională conform aşteptărilor ei sau i se poate întâmpla ca partenerul să o înşele, poate face abuz de medicamente, poate trece prin stări depresive, poate suporta stări financiare dificile: toate acestea se oglindesc, într-un fel sau altul, în viaţa sa sexuală. Ne spunem deseori că lumea aceasta este prea grăbită pentru noi, că ne este greu să ţinem pasul cu ea, că avem prea multe pe cap… În ultima vreme, lumea ştiinţifică îşi dă seama din ce în ce mai mult că tulburările psihice pot crea probleme biologice şi invers. Pentru femeie, acestea debutează destul de confuz, aşa încât deseori sunt considerate drept fleacuri…

Când ştim că trebuie să solicităm ajutorul specialistului? Adevărul este că acest moment depinde de femeie şi de partenerul său. Uneori, problema în cauză pare a fi trecătoare… Dar când, realmente, ea provoacă îngrijorarea femeii sau (şi) frustrarea partenerului, este clar că specialistul trebuie să intervină. Evident, ca şi atunci când este vorba despre durere repetată sau disconfort prelungit.

De ce natură poate fi ajutorul specialistului? Poate fi vorba, de exemplu, despre terapie individuală sau de cuplu. În unele cazuri se foloseşte o combinată a acestora. Când un cuplu începe terapia, terapistul poate trimite pe unul sau pe ambii membri ai cuplului la medic, pentru a decide cu siguranţă care sunt circumstanţele care au contribuit la apariţia problemei. Terapistul (psiholog sau sexolog) sau medicul se vor informa asupra apariţiei problemei şi vor decide asupra procedurii medicale. Medicul poate, de asemenea, să prescrie un tratament medicamentos. De asemenea, poate fi luat în calcul şi un tratament hormonal, în timpul sau după menopauză. Mai nou, ca şi anterior pentru bărbaţi, au apărut în ultimii ani medicamente despre care se spune că îmbunătăţesc performanţele sexuale ale femeilor.

Constituie acte de perversiune sexuala orice acte nefiresti in legatura cu viata sexuala.
O perversiune sexuala o deraiere de la trairea sexuala normala, care este in primul rand provocata de o boala psihica.

Iata cateva din deviatiile sexuale, numite perversiuni sexuale:

Homosexualitatea – Presupune relatiile intre doi barbati care se iubesc si au relatii sexuale comune. Se intalnesc relatii homosexuale la femei, purtand denumirea de lesbianism. Homosexualitatea poate fi cauzata si de tulburari hormonale. Se spune ca perversiunile sexuale s-ar datora unor trairi anormale ale  sexualitatii in timpul adolescentei.

Exhibitionismul – Satisfactia sexuala derivata dintr-o varietate mare de strategii utilizate pentru a-si expune organele genitale unor persoane necunoscute.

Fetisismul – Este trairea si cresterea tensiunii sexuale doar prin privirea sau atingerea unui anumit obiect sau parte din corpul partenerului.

Sadismul – Sadicul isi gaseste satisfactia sexuala doar atunci cand isi chinuie partenerul, producandu-i durere sau traumatisme.

Masochismul – Este inversul sadismului, adica satisfactia va fi atinsa doar atunci cand masochistul este chinuit sau maltratat de catre partenera.

Voyerismul – Caracterizat prin obtinerea placerii observand din locuri ascunse activitatile sexuale ale altor persoane.

Zoofilia – Este de obicei expresia unei boli psihice grave, deoarece individul respectiv are contact sexual cu diferite animale.

Pedofilia – Este psihopatia in care un barbat isi cauta satisfactia sexuala atacand copiii.

Gerontofilia – Este opusul pedofiliei, cand obiectul satisfacerii sexuale devine un om in varsta.

Ipsatiunea – Este autosatisfacerea sexuala obtinuta printr-o mare varietate de mijloace mecanice folosite pentru excitarea organelor genitale. Autosatisfacerea sexuala a primit diferite denumiri: onanie, dupa numele unui personaj biblic, care practica coitul intrerupt ca masura anticonceptionala, sau masturbatie, referindu-se la folosirea mainii pentru obtinerea satisfactiei cautate. Practicata cu moderatie, ipsatiunea nu este nociva dar ea poate avea urmari pe plan afectiv sau tulburari de dinamica sexuala.

Troilismul – Se refera la schimbarea partenerului sexual cu o alta persoana in timp ce a treia persoana priveste, sau la doua cupluri care au relatii sexuale in acelasi timp, uitandu-se unii la altii.

Narcisismul – Este situatia in care propriul corp va constitui obiectul sexual, refuzand alte practici sau organe sexuale. Privirea organelor genitale proprii poate duce pana la orgasm. Este mai frecvent intalnit la fete decat la baieti.

Incestul – Contactul sexual dintre doua persoane care sunt rude foarte apropiate.

Problema avortului ridica numeroase intrebari atat pro, cat si contra. AvortuI inseamna intreruperea sarcinii, pe cale naturala, de catre corp sau pe cale artificiala. Ceea ce multe persoane nu realizeaza este faptul ca trupul nostru avorteaza spontan, pana la 4 din 5 sarcini, foarte devreme, atat de devreme, incat nici nu-ti dai seama ca esti insarcinata – de obicei pentru ca este ceva in neregula cu fatul.

AvortuI artificial are loc atunci cand oul fecundat sau embrionul este scos din trompa, fie prin administrarea unor substante, care determina corpul sa refuze sarcina, fie prin extragerea fatului, ca rezultat at unei operatii. AvortuI legal nu prezinta pericole pentru mama si este foarte putin probabil ca aceasta sa nu mai poata avea, din nou, copii, mai tarziu. Vezi mai jos cateva “argumente” in favoarea avortului – in ultima instanta, nu este o intrebare de tipul “bine” sau “rau”, ci despre conceptiile etice si sentimentele diferite ale indivizilor.

 Pareri despre avortul artificial (indus) – unele declaratii obisnuite:
Femeile au dreptul sa aleaga, pentru ca fiecare copil sa fie un copil dorit.

Copilul nenascut are dreptul de a se naste.

Avortul legal salveaza vieti, pentru ca atunci cand este ilegal, multe femei mor, ca rezultat al avorturilor periculoase.
Nu cred ca avortul este un lucru bun, dar nu consider ca o femeie care ramane insarcinata “printr-un accident”, trebuie sa fie fortata sa faca un copil – nu este bine nici pentru ea si nici pentru copil.
De ce sa nu faca copilul si sa-l dai spre adoptie, cand sunt foarte multe persoane care asteapta sa adopte un copil?
Femeile nu raman insarcinate pentru a face avort – este intotdeauna o decizie dificil de luat.
Sunt impotriva avortului, pentru ca omoara pe cineva, dar as putea sa-mi schimb punctul de vedere, daca as ramane eu insami insarcinata, din greseala.

Acestea sunt ejacularea precoce, disfunctiile erectile si andropauza. Am rugat-o pe Emilia Potenteu, psihosexolog, sa ne spuna principalele motive pentru care romanii, cu necazuri in viata sexuala, ii trec pragul cabinetului. Si, desigur, sa vina cu sfaturi de pret

1. Ejacularea precoce – adica eliminarea lichidului spermatic, cu un minimum de stimul si impotriva vointei, inainte sau la scurt timp dupa pa­trunderea penisului in vagin.

„Nu tre­bu­ie privita ca un dezastru, o rusine sau un capat de tara, ea fiind pe deplin rever­si­bila cu un efort sustinut si, in cele mai multe cazuri, fara prescrierea de medica­mente. Cauzele sunt de cele mai multe ori de natura psihologica, ejacularea pre­coce nedatorandu-se unei probleme pur fizice, care ar tine de urologie. Solu­tio­na­rea problemei se obtine mai de­gra­ba in cabinetul psihoterapeutului decat la me­dic”, explica psihosexologul nostru, Emilia Potenteu.

„Con­cret?”, am insistat. „In psihotera­pie, tran­sa hipnotica ofera accesul nein­gradit ca­tre interiorul nostru, catre pul­siunile care ne conduc spre esec, iar o data iden­ti­fi­cate cauzele, acestea pot fi inlaturate, mo­dificate sau asumate”, a venit raspunsul.

2. Disfunctia erectila – pe intelesul tuturor, incapacitatea de a atinge sau de a mentine o erectie su­fi­cient timp pentru a finaliza actul sexual. „Inainte de toate, cauzele pot fi mul­tiple, atat unele de natura fizica (diabet, tensiune arteriala, obezitate, boli cronice grave, colesterol, alcoolism, dereglari hor­monale, abuz de medicamente, de tutun etc.), cat si unele de natura psihologica (80% dintre disfunctiile erec­tile) si includ anxietatea (pentru un barbat care are unele dificultati erectile, anxietatea anticipatorie va duce la imposibilitatea de a avea o erectie), depresia (disfunctia erectila este de 2 ori mai frecventa in randul barbatilor care sufera o depresie), probleme in relatie, stres, reactii de doliu sau de pierdere, stima de sine scazuta”, spune Emilia Potenteu.

Dar tratamentul? „Trebuie luate in calcul cateva schimbari in modul de viata al pacientului (renuntatul la fumat, reducerea cantitatii de alcool consumat si incercarea de a reduce stre­sul si anxietatea), precum si demararea psihoterapiei sau chiar a terapiei de cuplu (sexul este un dans in doi)”.

Scoate metrul, rigla, ruleta, orice instrument de masurare si treci la treaba. Daca visezi ca vei avea orgasm vaginal, iti spunem ca marimea conteaza, si nu ne referim la acea marime a barbatilor, ci la ceva strict feminin. Afla, asadar, ce sanse ai!

Concret, capacitatea unei femei de a avea un orgasm vaginal depinde numai si numai de masura ei, si nu de cea a masculului cu care are loc uniunea. Dar ce ar trebui sa masori? Ei bine, distanta dintre clitoris si vagin.

Dupa cum ne informeaza oamenii de stiinta de la Universitatea Emory, Statele Unite, numai si numai femeile a caror distanta este de maximum 2,5 centimetri au sanse sa zburde pe culmile marelui “O” fara prea mult efort.

Distanta dintre clitoris si vagin, precum si implicatiile acesteia in viata sexuala a femeii, au fost studiate pentru prima data inca din secolul trecut. Prin 1920, printesa-psihanalist Maria Bonaparte, o stranepoata a lui Napoleon Bonaparte, descoperea ca femeile cu distanta mare intre clitoris si vagin intampina greutati in atingerea orgasmului.

Din pacate, acest detaliu anatomic nu poate fi influentat prin diete sau alti factori externi, iar studiile arata ca abia 7% dintre femei reusesc sa atinga orgasmul fara prea mari eforturi, doar prin stimulare vaginala.